căutare personalizată

Cazare Muntenegru Cazare Muntenegru

 

 

Muntenegru

 

Obiective turistice Muntenegru

Harta Muntenegru - Obiective turistice Muntenegru

 

Muntenegru aparţine Mediteranei meridionale. Se află aşezată în sud-estul Europei, în sud-vestul peninsulei Balcanice.
Se învecinează cu:

  • Albania la sud-est
  • Croaţia, Bosnia şi Herţegovina la nord
  • Iar în sud Marea Adriatică îl desparte de Italia.

 

Suprafaţa: 13.812 km2
Locuitori: 662.000
Clima: mediteraneană
Capitala: Podgorica
Religia: ortodocşi 74%, musulmani 17%
Limba: sârba şi albaneza (în administraţia locală)
Muntenegru este o regiune carstică cu munţi înalţi, ce depăşesc uneori 2.000 m şi o câmpie de coastă îngustă care dispare total în nord.
Cea mai joasă altitudine este valea râului Zeta, 500m.
Cel mai înalt vârf este Bobotov kuk din munţii Durmitor, 2.522 m.
Lungimea ţărmului este de 293 km.
Lungimea plajelor este de 73 km (cea mai lungă este plaja Velika din staţiunea Ulcinj, 13 km)
Cel mai adânc canion este al râului Tara de 1.300 m.
Cel mai mare golf este Boka Kotorska
Cel mai mare lac este Skadarsko Jezero, 391 km.


Muntenegru este împărţită în 3 regiuni geografice:

  • Regiunea Coastei de Sud, se întinde de la Bar şi Ulcinj spre lacurile Skadar, Ada Bojana şi Velika Plaza; este de o frumuseşe rară, având 3 oraşe, fortăreţe antice şi cele mai fine plaje din Muntenegru.
  • Regiunea Centrală, în valea râului Zeta. Aici se află şi capitala Podgorica.
  • Regiunea de Nord, cu munţi şi râuri cristaline, lacuri şi multă zăpadă iarna.

 

Istoric


Muntenegru a fost menţionat pentru prima dată în 1276, într-un document.
S-a numit Cernagora iar apoi Montenegro. În Evul Mediu se numea Crna Gora, ţinutul fiind acoperit de păduri dese ce păreau negre.
Crna Gora era numele unei regiuni restrânse a statului medieval Zeta, şi se afla la poalele Muntelui Lovcen.
Comunitatea statală slavă Duklja sau "Sclavinia" (cum a fost numită de bizantini) s-a format la începutul sec.7 pe teritoriul fostei provincii romane Prevalis. Slavii şi-au creat un stat propriu ce cuprindea bazinul lărgit al lacului Skadar, înconjurat de ţinuturi muntoase. Se afla sub suveranitatea formală a Imperiului Bizantin, care la sfârşitul sec. X recunoaşte independenţa Dukljei, cu prinţul ei cneaz, Vladimir.


În 1040, Duklja şi-a dobândit independenţa iar în 1077 devins regat.
Au existat numeroase conflicte politice între triburi ceea ce a dus la o nouă dominare din partea Imperiului Bizantin. În 1085 este cucerită de statul sârb Raska, cu conducătorul său Nemanja şi Duklja a fost inclusă în statul lor "Regatul Dioklicija şi Dalmacija".
În sec. XIV, sub conducerea dinastiei Balsic şi a dinastiei Crnojevic, Zeta a devenit independentă de guvernarea statului sîrb, formându-se ca stat feudal independent.


Zeta, adică Muntenegru a trebuit să facă faţă atacurilor turceşti şi teritoriul statului muntenegrean s-a micşorat, retrăgându-se în masivul muntos Lovcen. Cetinje a fost cetatea de scaun a Muntenegrului şi baza spirituală a mişcării de eliberare a muntenegrenilor de-a lungul secolelor.
În 1496 s-a tipărit prima carte din Balcani „Oktoih” la Cetinje.
În 1496 Muntenegru a fost cucerit de turci, intrând în alcătuirea provinciei Skadar. Din 1513, Muntenegru s-a organizat ca unitate teritorială specială, având un grad de autonomie. După războiul de la Kandijska (1645-69) muntenegru şi-a câştigat independenţa totală.
În 1697, Adunarea Muntenegrenilor şi-a ales vlădică pe Danilo I, fondatorul dinastiei Petrovic. Este perioada când a început lupta pentru unitate politică şi religioasă.

Cea mai importantă personalitate din istoria muntenegrenilor a fost Petar I Petrovic (1784-1830):

  • A obţinut victorii împotriva armatei turceşti
  • A fost înlăturată influenţa turcească
  • Muntenegru a devenit un stat independent
  • A unit pe muntenegreni
  • A extins legăturile cu aşezările de pe litoralul adriatic, aflate sub dominaţie austriacă
  • S-au instituit legi ce au pus bazele unui stat şi unei guvernări moderne de tip european

 

În 1841 marile puteri au acceptat tacit Muntenegru drept stat cu adevărat independent, cu graniţe şi teritoriu recunoscute.
Cneazul Danilo s-a orientat spre Occident. El a contribuit la consolidarea granişelor şi a obţinut o victorie asupra turcilor în 1858.
Perioada dintre 1875-1878, Muntenegru a reputat victorii asupra turcilor (Vucia dol şi Fundina).

În timpul regelui Nikola I Petrovic, Muntenegru a obţinut:

  • Recunoaşterea internaţională a independenţei la Congresul de la Berlin, 1878
  • Recâştigarea localităţilor Bar şi Ulcinji, a oraşelor Podgorica, Niksic şi Kolasin
  • Muntenegru a fost lărgit şi întărit economic şi demografic
  • Un mare număr de albanezi şi musulmani au continuat să trăiască în Muntenegru.

 

În 1910 s-a proclamat regat. În Primul Război Mondial a luptat alături de Serbia şi de aliaţi. După capitularea în faţa Austro-Ungariei, în 1916, regele Nikola Petrovic a plecat în exil (Italia şi Franţa)
În 1918, Serbia a anexat Muntenegru, acesta pierzâdu-şi astfel independenţa, armata şi dinastia. Muntenmegru a rămas cea mai nedezvoltată regiune a Regatului Jugoslaviei.
După cel de al Doilea Război Mondial, Regatul Jugoslaviei se prăbuşeşte. La 13 iulie 1941 are loc insurecţia populară împotriva ocupanţilor italieni. Mişcarea antifascistă a refăcut statutul statal şi juridic al Muntenegrului; astfel a devenit una din cele 6 republici egale din punct de vedere juridic din cadrul noii federaţii jugoslave.


Azi, Muntenegru este republică independentă. În urma referendumului din 21 mai 2006, îşi declară independenţa.
Muntenegru este împărţit în 21 municipalităţi, care sunt grupate în 3 regiuni geografice:

Herceg-Novi Muntenegru


Regiunea Coastei Sudice
Se întinde de la Bar şi Ulcinj spre Lacul Sakadar, Ada Bojana şi Velika Plaza; este de o frumuseţe rară, având 3 oraşe fortăreţe antice şi plajele cu cel mai fin nisip din Muntenegru:

  • Bar, principalul port din Muntenegru
  • Becici
  • Budva, cea mai cunoscută şi populară staţiune de pe litoral
  • Herceg Novi
  • Kotor, oraş intrat în patrimoniul UNESCO. Este unul dintre cele mai vechi oraşe medievale locuite.
  • Petrovac, staţiune mică perfectă pentru familişti
  • Tivat, al doilea aeroport al Muntenegrului
  • Ulcinj, un oraş de coastă mediteraneană, liniştit, care în decursul istoriei sale a fost casa preferată a multor figuri istorice proeminente, cuceritori, piraţi şi doritori de vacanţe. Este o zonă de coastă subtropicală;  aici se află celebra plajă Velika Plaza.

 

Regiunea Centrală
Se întinde în valea râului Zeta.

  • Podgorica, capitala Muntenegrului
  • Virpazar, punct principal de intrare spre Lacul Skadar (acum aparţine municipalităţii Bar)
  • Cetinje
  • Niksic
  • Danilovgrad

 

Regiunea de Nord
Cu munţi înalţi, râuri cristaline, lacuri montane, cu multă zăpadă iarna, cu staţiuni montane pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

  • Kolasin
  • Berane
  • Bijelo polje
  • Rohzaje
  • Zabljak

 

Atracţii


Cunoscut şi ca "Perla ascunsă a Mediteranei", Muntenegru, deşi o ţară mică, oferă turiştilor satisfacţia petrecerii vacanţei într-un loc de o frumuseşe rară, beneficiind de o diversitate uimitoare, de la plajele cu nisip din cel mai fin şi soare îmbietor la munţi înalţi, cu lacuri ca pietrele preţioase a unui colier.


Ulcinj Vechia

  • Aşezare ce datează din epoca romană, cu vestigii din sec. XII-XV. Este o aşezare influenţată succesiv de sârbi, veneţieni, otomani în perioada medievală. A fost o putere navală în Adriatica după Veneţia şi Dubrovnik.

 

Biogradska Gora

  • Parc naţional
  • Copaci înalţi de 60 m.
  • 5 lacuri glaciare numite "ochi de munte"

 

Mănăstirea Ostrog

  • loc de pelerinaj ortodocs.Mănăstirea este aşezată pe o stâncă aproape verticală a muntelui Ostrog.

 

Parcul Naţional Durmitor

  • are 39.000 ha., din care o parte sunt înscrise în patrimoniul universal UNESCO.
  • Aici se află cel mai înalt oraş din Balcani, Zabljak, 1.456m. altitudine, înconjurat de 23 de vârfuri montane de peste 2.300 m.
  • 17 lacuri glaciare; Crno Jezero, Lacul Negru, Riblje, Varzje, Modro, Barno, etc.
  • Cel mai înalt vârf este vârful Bobotov kuk, 2.523 m.
  • Cel mai adânc canion din Europa, al doilea din lume după Grand Canyon, Canionul râului Tara şi canioanele Suscăi şi Komarnicăi, care sporesc frumuseţea Durmitorului. Se practică rafting pe râul Tara.
  • Flora bogată, peste 1.500 de specii
  • Faună diversă; peste 130 specii de păsări; urşi, lupi şi vulturi.
  • Vara se fac plimbări prin păduri şi livezi; pescuit, vânătoare, navigări pe râul Tara.
  • Iarna: se practică schiatul alpin şi nordic (staţiunea Zabljak)
  • Sub vârful Obla Glava (2.100 m) se află Peştera de Gheaţă (Ledena pecina) în interiorul căreia se poate admira un adevărat muzeu de gheaţă format din stalactite şi stalagmite.
  • În zona Velika Kalica se poate schia şi vara.

 

Golful Boka Kotorska


Cu oraşe istorice ca: Perast, Kotor, Herceg Novi, coasta Boka Kotorska are 3 din cele 5 Riviere muntenegrene:

  • Herceg, Novi Riviera are 25 km lungime şi include peninsule, insuliţe, plaje şi staţiuni atractive pe un fundal muntos şi sate pitoreşti, aşezări situate printre livezi de măslini şi altă vegetaţie mediteraneeană exotică.
  • Tivat Riviera, are 17 plaje oficiale cu o suprafaţă de 31.200 m2, facilităţi turistice, 3 insule: Insula Florilor, Insula Sf. Marko şi Insula Lady of Mercy.
  • Kotor Riviera, se află în cea mai adâncă parte a Golfului Kotor, şi nu are plaje lungi cu nisip. Are numeroase pontoane ce conferă peisajului un farmec aparte.

 

Riviera Budva

numită după metropola turismului muntenegrean, Budva.
Budva este una dintre cele mai vechi aşezări de pe litoralul muntenegrean. Are o istorie de 2.000 de ani, ajungând până la greci. Există multă arhitectură antică ce vorbeşte de la sine. Plajele Budvei sunt recunoscute. Marea a lucrat timp de secole asupra liniei de coastă ca o adevărată brodăreasă formând golfuleţe ovale pe plajele fine care se întâlnesc cu stânci abrupte de calcar. Plajele sunt acoperite cu un nisip fin şi sunt răspândite pe o lungime de coastă de 38 km
Tot pe Riviera Budva se află şi Sveti Stefan, un fost sat de pescari aflat pe o peninsulă. A fost transformat într-un oraş-hotel.

 


Riviera Ulcinj

Ultima rivieră muntenegreană, numită după oraşul regiunii, Ulcinj, un port istoric, cu o istorie piraterească. Oraşul Ulcinj este un oraş vechi, fortificat, cu ziduri masive care-i dezvăluie istoria zbuciumată.
Linia de coastă are 32.70 km lungime, începând de la Stari Ulcinj. Sunt 18 golfuleţe săpate în stâncă, peninsulele Marjau şi Mandra şi plajele Valdanos, Plaja Mare, Plaja Mică, Plaja Doamnelor, Maiami, Copacabana şi Safari.
Cea mai lungă plaje este Velika Plaza sau Plaja Lungă, cunoscută şi ca "Copacabana" Ulcinj-ului. Se întinde de la Djerane Cape la Ada Bojana pe o lungime de 13 km, cu nisip fin cunoscut pentru proprietăţile sale medicinale şi terapeutice. Este bogat în minerale, bun pentru cei suferinzi de reumatism sau alte boli. La mal, apa este foarte puţin adâncă.
Plaja Mică, este indicată pentru copii; are nisip fin şi o mare puţin adâncă care se întinde pe o distanţă considerabilă.
Plaja Doamnelor, cu izvoare sulfuroase terapeutice se întinde de-a lungul coastei Ulcinj cu pădure de pini şi se află la sud de staţiunea Hotel Mediteran.
Mai sunt şi plaje cu pietricele de diferite culori, plaje stâncoase excelente pentru scufundări, plaje întinse cu piatră rotunjită de valuri, aflate sub palmieri şi măslini, diguri de piatră, grote ascunse în mare şi plaje pentru nudişti dintre care cea mai populară este Ada Bojana în Ulcinj.
Apa mării este curată şi limpede. Multe plaje se întind în văi ascunse la care poţi ajunge doar cu barca.
Regiunea Ulcinj este bogată în excursii, distracţii şi activităţi recreative de-a lungul coastei Muntenegrului:

  • Excursii pe lacul Sasko
  • Scuba diving
  • Excursii pe nave naufragiate
  • Jet-schi
  • Excursii cu barca de-a lungul coastei
  • Excursii la Velika Plaza
  • Sporturi extreme (kite-surfing)

 

Parcul Naţional al Lacului Sakadar

 

  • Se află la 7 km de coasta Mării Adriatice
  • Are 44 km lungime şi 14 km lăţime şi este situat atât în Muntenegru cât şi în Albania.
  • Lacul mai are şi alte denumiri ca: Shkoder, Scutari, Scadar sau Skadarsko Jezero.
  • Pe malul sudic al lacului se află sate pitoreşti cu mănăstiri vechi şi cu fortăreţe.
  • În lac se varsă 6 râuri.
  • Aici se află cea mai mare rezervaţie de păsări din Europa: cu 270 specii de păsări.Un adevărat rai pentru admiratorii păsărilor.
  • Sunt multe specii de peşti în lacul Sakadar, chiar şi peşti de apă sărată care inoată în sus pe râul Ada Bojana.
  • Este cel mai mare lac din Peninsula Balcanică
  • Malurile lacului se întind pe 168 km.
  • În partea sudică a lacului Sakadar se ridică falnici munţii Lovcen, Sutorman, Rumija şi Tarabosh.
  • Malurile sunt pitoreşti cu peninsule şi golfuri mlăştinoase. Sunt multe insule mici (Goricas) care sunt acoperite de rodii, dafini şi iederă.
  • Lacul Sakadar este Parc Naţional din 1983.
  • Regiunea lacului Sakadar a fost martoră a istoriei muntenegrene încă din Evul Mediu Timpuriu. Mai mult de 200 de complexe mănăstireşti, biserici, aşezări şi alte monumente culturale şi istorice sunt localizate în împrejurimile lacului, datând din diferite perioade de timp:
    • Krajina se află aproape de malurile lacului. Are 22 de aşezări rurale (8 în satul Ostros şi 14 în satul Sestani). Sunt destul de izolate de Bar, iar centrul municipalităţii locale este la Mali Ostros.
    • Crmica: leagă coasta litoralului cu partea continentală a Muntenegrului. Are 24 de aşezări, cu locuitori puţini.
    • Pe malurile vestice şi nord-vestice ale Sakadar-ului se află Rijeka, cu aşezări situate în Parc (Donje Selo, Prevlaka, etc.). Multe se află pe insule sau peninsule, reprezentând caracteristici specifice zonei. Clima este propice pentru fructe (smochine, struguri, rodii şi dude). Ocupaţia populaţiei este agricultura, pescuitul şi creşterea vitelor.

     

Valea Zeta

  • Este singurul ţinut de şes din Muntenegru.
  • Sunt 28 de aşezări cu 20.000 de locuitori.
  • Este o zonă arabilă şi cu cea mai mare concentraţie de locuitori în Zeta Heath, Valea Zetei şi Niksicko polje, incluzând şi 2 centre urbane Podgorica şi Niksic.

În regiunea Centrală se află munţii Orjen (1.894 m) şi munţii Lovcen (1.749m) cele mai înalte masive din lanţul calcaros al coastei.


Parcul Naţional Lovcen

  • Se întinde pe 6.400 ha. Şi este caracterizat de fenomene geografice excepţionale, o floră şi faună bogate.
  • Sunt 1158 specii de plante, din care 4 sunt endemice.
  • Atracţia principală, este Mausoleul Njegos, mormântul eroului naţional Petar II Petrovic Njegos aflat la o înălţime de 1.647 m pe un pisc de munte.

 

Staţiunea Dealul Budva

  • Se află în oraşul istoric Budva şi constă din apartamente de diferite mărimi. Cu tot confortul modern, amplasate pe o pantă a dealului, oferind turiştilor privelişti minunate spre Marea Adriatică, spre fortăreaţa oraşului Budva, veche de 2.500 de ani şi peisaje naturale magnifice. Marele poet romantic englez, Lord Byron a descris litoralul muntenegrean ca fiind cea mai frumoasă atingere dintre pământ şi mare.
Sat Galichnik Muntenegru

 

Alte locuri de vizitat:

  • Mănăstirea Ostrog
  • Budva Sveti Stefan
  • Kotor Stari Grad
  • Mănăstirea Cetinje
  • Budva Petrovac
  • Kotor Sf. Tryphone
  • Mănăstirea Moraca
  • Mănăstirea Savina
  • Gospa od Skrpjela
  • Mănăstirea Piva
  • Mausoleul Njegos
  • Locul de naştere a lui Njegos
  • Insuliţa Mamula

 

 

Obiective turistice Muntenegru

 

Cauta un hotel in Muntenegru

Vezi Muntenegru pe harta Europei

  

Linkuri utile
Meteo in Muntenegru
Guvern in Muntenegru
 
 
  

  

© 2009 HartaEuropa.com                                                       HartaEuropa homepage